Cuprins

3      Mama Parintelui. „Eu am fost pictat din pântecele maicii mele...”

7      Parintele Arsenie... un Moise care ne-a despartit Marea Rosie

27    Pictor de icoane si de suflete

29    Prima întâlnire cu Parintele si… urmatoarele!

47    Ucenici ai Parintelui

51    Mostenirea si ispasirea pacatelor

56    Taina Spovedaniei.„Cu cei ce se grabesc eu nu ma grabesc”

65    Post si rugaciune. „Mai mare este omul în genunchi, decât în picioare”

73    Vindecari si sfaturi.

83    Casatoria. „Copiii nefacuti strica pe cei facuti”

98     Catolici, greco-catolici, sectanti, legionari

104  „Daca vreti preoti buni, nasteti copii crestini”

108  Alte marturii despre darurile si sfintenia Parintelui        

117  „Sfârsitul lumii depinde de purtarea lumii”

120  Moartea Parintelui. „Stiu unde ma duc, am mai fost acolo!”

Mama Părintelui Arsenie
„Eu am fost pictat din pântecele maicii mele”

Ne spunea Părintele: Când eram copil, în casa mamei mele era o icoană a Maicii Domnului care-mi plăcea foarte mult. Odată am întrebat-o pe mama:
    - De ce îmi place aşa de mult acea icoană?
Iar ea mi-a spus:
    - Ei, dragul meu, cât te-am purtat în pântece, foarte mult m-am uitat şi m-am rugat la această icoană.
Altădată ne-a spus: Mama mea, când a rămas însărcinată cu mine, s-a uitat la icoana Maicii Domnului şi a pictat-o în inima ei. A pictat-o rugându-se la Maica Domnului, cum se rugau Sfinţii Ioachim şi Ana: „Maica Domnului, îţi cer un copil, fie parte bărbătească, fie parte femeiască, care să îţi slujească ţie, Maicii Domnului, şi Domnului Iisus Hristos. Nu pentru mine îl cer.” Eu deja am fost pictat din pântecele maicii mele. Când mama mea mergea să lucreze la câmp, înaintea ei apărea icoana Maicii Domnului, datorită rugăciunilor ei. După ce-am terminat studiile, mama credea că eu am de gând să mă stabilesc ca orice om la casa lui. Când a    aflat ce intenţii am [n. ed.: să se călugărească], mi-a luat capul în mâini, m-a sărutat şi m-a binecuvântat, zicându-mi: „O, dragul meu şi scumpul meu, de când mă rog eu pentru asta!”
De aceea a fost Părintele Arsenie omul lui Dumnezeu, pentru că a fost cerut prin rugăciune, crescut cu rugăciune. Şi spunea Părintele: De ce nu faceţi şi voi la fel?! Dar care din voi se roagă, când sunteţi însărcinate: „Doamne, dă-mi un copil bun, cuminte, care să-ţi slujească Ţie, pentru Tine, Doamne!”? Care din voi aţi citit în timpul sarcinii Acatistul Maicii Domnului şi alte cărţi bisericeşti? Voi ziceţi că n-aveţi timp să vă rugaţi. Cereţi la Maica Domnului şi la Domnul Iisus Hristos şi vă vor da. Dacă nu faceţi rele, vă iese şi copilul aşa cum îl doriţi.
Unei femei i-a spus: Tu vii şi te plângi că copilul tău e beţiv, dar atunci când aţi zămislit copilul, soţul tău era beat. Iar alteia, care se plângea că are un băiat hoţ, i-a spus că şi ea a furat când a fost însărcinată cu el. (Vionela Miloşan, 71 ani – Recea)