Asemenea Sfântului Pavel pe drumul Damascului, Mitropolitul Antonie L-a întâlnit pe Hristos, Care i S-a arătat, de Care nu se va mai despărți niciodată și a Cărui prezență va fi mereu gata să ne-o împărtășească și nouă. Avea darul de a se adresa omului zilelor noastre într-un limbaj limpede, ușor de înțeles și întotdeauna de o mare profunzime. Prin cuvântul său, credința creștină, asemenea unui far în întuneric, devenea luminoasă, vie, scoțând la iveală căi date prea adesea uitării.
Mitropolitul Antonie ne arată cum poți fi aruncat încolo și încoace de furtunile existenței și totuși să‑L păstrezi în sinea ta pe Dumnezeu Care Se află la temeiul oricărei existențe și Care nu te va părăsi niciodată. El ne înfățișează chipul adevăratului păstor, bine ancorat în viața epocii sale, preocupat să‑i învețe pe oameni cum se poate trăi credința creștină în orice fel de situație, în orice condiții de existență.
Michel Evdokimov
