tăciune, ochii de rugăciune. haine,

hlamida roasă la mâneci, de timpuri

străvechi. când drumurile toate treceau

prin cernăuţi

tăciune, ochii de rugăciune. muzica

aceea ameţitoare a rămas. muzica lui

wolfgang amadeus mozart.

sângeră ochii lui lazăr în mormântul

de piatră. afară e Prietenul care-l

strigă. de atâta bunătate înfloresc şi

pomii neroditori.